La propunerea domnului Rostaş am plecat pe minunata vale a Arieşului
care este în inima munţilor Apuseni un paradis al îndrăgostiţilor de natură. Ce
să admirăm? Pai Valea…apoi? Hai să mergem la Gheţarul de la Scărişoara….Ne
îndreptăm acolo, trecem de Albac şi apoi în localitatea Gârda de Sus facem
dreapta şi peştera este mai aproape la încă 24 km pe un drum betonat, bun dar
îngust. Pe drum ni se descoperă Peştera Poarta lui Ionele, o lasăm la
întoarcere, ne încântăm ochii cu splendoarea cheilor Ordîncuşei şi apoi ajungem
la Peşteră.
Istoric:
Se găseşte la o
altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Scărişoara. Lungimea totală a peşterii este de 720 m, ea având o adâncime de 105 m. Accesul
se face printr-un aven de 48 de metri adâncime şi 60 de metri în diametru. La
baza avenului se găseşte poarta propriu-zisă a peşterii care dă acces la o sală
imensă, numită Sala Mare, cu un diametru de
aproximativ 47 m, ce se continuă spre NV cu alte două săli dispuse una în
continuarea celeilalte: Sala Mică şi Biserica. În partea de sud a Sălii
Mari se deschide intrarea largă de 15 m şi înaltă de 7 a Galeriei
Maxim Pop, care după ce coboară 68 m se continuă cu Rezervaţia
Mare a peşterii.
Din aceasta se urcă în Catedrală,
frumos concreţionată şi lipsită de gheaţă. Din Catedrală, printr-o mică
fereastră se trece în Culoarul Comun, cel mai cald sector
al peşterii (+5 °C) şi de asemenea lipsit de gheaţă, dar bogat în concreţiuni
calcitice. Tot din Sala Mare se ajunge în Rezervaţia Mică, prin coborârea unei
faleze de gheaţă înaltă de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervaţiei Mici
se găseşte Palatul Sânzienei, lipsit de gheaţă
şi concreţionat. Blocul de gheaţă are un volum de 75.000 m3 şi o grosime medie de 16 m şi se
găseşte cantonat în Sala Mare, formând planşeul acestei săli, de unde se
prelungeşte sub forma unor limbi de gheaţă în Rezervaţia Mare, Biserică şi
Rezervaţia Mică. În aceste trei săli, la o oarecare distanţă de blocul de
gheaţă se dezvoltă stalagmite de gheaţă, cu dimensiuni variabile, de la câţiva
cm la peste 10m (în Biserică). Spre deosebire de blocul de gheaţă care are o
vârstă de 3.500 ani (Pop, Ciobanu, 1950), aceste stalagmite se pot topi de la
un an la altul, sau chiar dispărea cu desăvârşire în unele perioade.
Plătim biletul de intrare care nu costă decat 7 ron, şi începem
coborârea celor 20 de etaje, ne apropiem şi începem să simţim răcoarea
gheţarului, mai punem câte un polar pe noi şi mergem mai departe, ne minunăm de
acest dar de la Mama Natură.
Cu această minunăţie în suflet ieşim la suprafaţă şi ne oprim la chioşc
să savurăm prânzul, aici suntem serviţi
cu plăcinte cu fructe de pădure şi cu lichioară magică din afine… domnul Rostaş
scoate din rucsac o şuncă şi o bucată de slănină de mistreţ afumată şi picantă,
ce ne-a făcut să servim câte o bere rece. După aşa festin trebuia să o luăm din
loc…vorba aceia “Călătorului îi şade bine cu drumul”. Asa ca ne oprim la Peştera Poarta lui Ionele.
Descriere :
Este locul în care ies
la lumină apele ce se pierd în ponoarele şi dolinele de pe valea oarbă dintre
Iapa (Dealul Frumos) şi cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările
cu fluoresceină făcute de speologii clujeni. Este aceiaşi apă ce trece prin
Peştera-aven Gheţarul de sub Zgurăşti care se găseşte la 130 m distanţă care
apoi au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre
ele, dar şi viteza extrem de mică de curgere a apei datorată imenselor lacuri
în care staţionează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanţa
dintre peşteră şi vărsarea în Ordincuşa, 150 m mai jos şi formează frumoase
cascade de travertin şi gururi.
Intrarea în peşteră se
face printr-un portal înalt de 15 m. După primii 10 m, coborând panta de
grohotiş întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m
de la intrare, galeria peşterii coteşte în unghi drept la stânga. Urmează o
săritoare care se urcă uşor datorită aderenţei podelei, care este în fapt un
perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32m, peştera îşi păstrează
profilul având podeaua acoperită de pietriş sau bazine de tip gur. Dupa 20 m
apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul
unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici
apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peşterii de la
acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreapă, dupa
12 m. ajungem în galeria superioră. Este mult mai strâmtă şi urcă în trepte.
Găsim şi câteva formaţiuni modeste, stalctite, stalacmite, scurgeri parietale.
După descoperirea Galeriei Superiore, Viorel Luduşan organizează amenajarea
peşterii în scopuri turistice. Participă, pe langâ membrii clubului şi speologi
independenţi sau turişti montani. Lucrările se execută între 1 şi 31 august
1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăşti. Este instalată o punte
peste cascadele de travertin apoi o potecă de acces pe partea stangă până sub
grohotişul de la gura peşterii, pe grohotiş se toarnă din beton o scară, cea
mai grea operaţiune. Betonul era adus de un trust de construcţii gata amestecat
şi trebuia încărcat în raniţe militare şi dus în spate pe panta de grogotiş. În
peşteră s-au instalat scări de lemn la cele două săritori.
După această minune a
naturii ne întoarcem acasă cu un bagaj de amintiri şi cu speranţa revenirii în
aceste locuri frumoase. În această tură au fost: Rostaş Ioan, Rostaş Adrian, Borza
Romică, Pop Alexandru (Moşu).
Foarte frumoasa zona, recunosc ca imi doresc de ceva vreme sa merg acolo, e frumos si merita, bravo ca mi-ati luat-o inainte
RăspundețiȘtergereMerita tot efortul sa ajungi acolo se poate si cu masina si pe jos, recomand aceasta iesire la toata lumea , merita e super. Bravo voua ca ati mers sa o vedeti si va felicit ca promovati aceasta minunatie a naturii.
RăspundețiȘtergerefrumoasa plimbareala!! Felicitari!!
RăspundețiȘtergerefoarte frumoasa iesire, nu va caracterizeaza asemena iesiri, dar va multumim ca ne aratati frumusetile acestei tari si ne invitati sa iesim si noi din casa. Va respect si va admir.
RăspundețiȘtergereAm fost acolo de ceva ani dar nu am vizitat si Pestera Poarta Lui Ionele, nu stiam de existenta ei, e foarte frumoasa zona..Felicitari pentru toate activitatile si mult succes pe mai departe
RăspundețiȘtergerefrumoasa zona! Merita vazuta!
RăspundețiȘtergereInpresionant....multumesc ca inpartasiti aceste trairi si cu noi! Felicitari si multa bafta!!
RăspundețiȘtergereFrumoasa zona! Merita explorata!
RăspundețiȘtergere